În care este vorba despre debuturi şi debutanţi

Prima dată cînd poveştile mele au fost citite “de alţii” a fost în generală, la începutul clasei a şaptea. E drept, nu erau poveşti în adevăratul sens al cuvîntului, ci nişte ameţeli într-un jurnal. Iar “alţii”, în cazul ăsta, au fost colegii mei de clasă. Dar chiar şi-aşa, a fost pentru prima oară cînd am scris pentru alţii. De ce era scris pentru alţii? E complicat. Cu cîteva luni în urmă, la finalul clasei a şasea, un coleg băgăcios mi-a găsit jurnalul în ghiozdan în timp ce căuta sandvişuri şi a decis că e o idee bună să-l citească în gura mare, în faţa clasei. Am trecut cu bine peste ruşine (deşi încă mai cred că am ceva sechele de-atunci) şi am luat decizia – voluntară, de altfel – de-a scrie în continuare în jurnal, dar… pentru “ei”. Intrările au căpătat un stil aproape oral, mă adresam lor, le spuneam povestea zilelor mele, ştii ce zic?

A doua oară cînd am debutat – la un alt nivel şi în faţa unei alte audienţe – a fost prin 2004, pe forumul Radio Guerrilla. Eram anul 3 de facultate. Îmi făcusem un colţişor (a se citi un thread) unde povesteam întîmplări ieşite din comun sau, dimpotrivă, extrem de banale. L-am botezat “Excepţionalul din Cotidian” şi m-am ţinut o perioadă de el, pînă cînd cîţiva oameni de bine mi-au recomandat să încep un blog. Nu ştiu dacă se săturaseră de istoriile mele sau pur şi simplu erau bine intenţionaţi, cert e că am trecut de la forum la blogspot. Debutul pe blog (undeva prin 2005) nu-l mai trec la socoteală, pentru că era o perioadă nebuloasă.

Read moreÎn care este vorba despre debuturi şi debutanţi