“Bright” (2017) sau despre problemele sociale ale orcilor şi umor reşapat

Vedeţi voi, dragi cititori, pe lumea asta sunt două feluri de oameni. Cei cărora le-a plăcut filmul “Bright” şi cei cărora nu le-a plăcut. Mie mi-a plăcut.

Acum recitiţi fraza de mai sus cu vocea lui Clint Eastwood – amuzant, nu? În fine, să revenim la oile noastre. Sau la orcii noştri.

“Bright” a apărut anul trecut pe Netflix, e un film urban fantasy şi îi are în rolul principal pe Will Smith, pe Joel Edgerton şi, în rol negativ, pe Noomi Rapace. E o poveste poliţistă clasică: doi poliţişti parteneri care nu se înţeleg-neam trebuie să supravieţuiască în mijlocul unui conflict mult mai amplu şi evident prea mare pentru ei, în timp ce protejează un artefact care ajuns în mîinile cui nu trebuie ar putea aduce sfîrşitul lumii. Simplu? Nu, pentru că nu am adăugat în combinaţie găştile hispanice, găştile de elfi ucigaşi şi poliţiştii corupţi care-i vînează pe Smith şi pe Edgerton.

Pe scurt: e un film de weekend, merge şi la părinţi, şi la copii. E cu magie, cu orci, cu elfi, drăcovenii. Bătăi, împuşcături, inexplicabil, mizerii de-astea. M-am amuzat, am rîs, am strîns din dinţi la un moment dat.

Nu mi-am pus multe întrebări, deşi eram curios de ce Will Smith are aceleaşi glume ca în celelalte filme care l-au făcut mare – nu că n-ar fi mare, omul are nişte centimetri. Nu m-am întrebat nici măcar de ce orcul de lîngă e mai negru ca el. Pentru că asta a fost prima mea senzaţie, anume faptul că s-a făcut un film în care negrii nu mai erau negri, ci orci, ăia de pe Wall Street nu mai erau costume, erau elfi ş. cl.

Read more“Bright” (2017) sau despre problemele sociale ale orcilor şi umor reşapat

Cu ce m-am ales după ce-am văzut primul episod din “Knightfall”

Cînd am văzut prima dată trailerul noului serial History (în România, distribuirea e HBO) “Knightfall” – “Templierii”, mi-am frecat mâinile ca era să zic Pilat din Pont şi-am încins un scurt brîu oltenesc în mijlocul camerei. De bucurie. Uite, dom’le, un subiect bun de serial, preluat de nişte băieţi capabili. Băi! Anthony Minghella! S-a băgat şi HBO pe fir, alea-alea! Ăştia nu se joacă, au şi de unde să bage bani, musai să aibă şi nişte scenarişti buni rămaşi rest de la celelalte proiecte masive la care s-au înhămat, subiect plus bani plus inspiraţie n-au cum să nu facă o treabă bună.

Ei bine, m-am înşelat. Pentru a nuştiucîta oară, am lăsat bucuria de moment neîngrădită şi am uitat de principala regulă după care încerc să-mi ghidez viaţa şi anume că, fiind un ghinionist autentic, să fac şi să simt mereu invers faţă de cum îmi spune primul instinct. Da, aşa-i, se poate să fie un pleonasm mic acolo, dar să nu ne legăm chiar de la început de mizilicuri, o să fie timp şi loc destul în acest text care se vrea o recenzie şi va reuşi să fie doar o opinie de cinefil amator.

Read moreCu ce m-am ales după ce-am văzut primul episod din “Knightfall”