Noir. Sec. revine

Era vremea să continui cu recenziile pe Noir. Sec. Mă simt nu'ş-cum dracu, plin de energie creatoare, plus că oricum trecuse prea multă vreme de cînd am scris despre ''Night of the Hunter, aşa că astăzi am trîntit o scurtă istorie a lui ''Double Indemnity''. Un film văzut în urmă cu o dimineaţă, cînd era încă beznă afară.. condiţii care mergeau de minune cu subiectul filmului. Care ar trebui văzut oricum la 10 seara, dar.. aşa s-a întîmplat. Vă las cu MacMurray, Stanwyc şi E.G. Robinson.

Acum 70 de ani, fumatul era o artă. Bărbaţii îşi aprindeau ţigara cu ştaif, ca-ntr-un ritual care ar fi trebuit să pregătească nu sacrificarea unei virgine, cît naşterea unei idei, unui plan sau măcar a unei replici-ciocan. Iar femeile.. femeile strîngeau ţigareta între buze - sau între arătător şi mijlociu, dacă vreţi - ca şi cînd ar fi servit o inimă de bărbat fume` la cină. Acum 70 de ani, puteai să-ţi aprinzi luleaua în aprozar. Sau puteai bea liniştit o bere la volan. Bineînţeles, într-un drive-in american. Asta-i, multe lucruri s-au schimbat între 1940 şi 2010. Ce nu s-au schimbat, totuşi, sînt regulile jocului de-a şoarecele şi pisica. Sau de-a...continuă aici.

Notă. Dacă apare de undeva vreun fan al filmelor noir şi are ceva de împărtăşit ceva pe tema asta, îl aştept. Să stăm de vorbă ca oamenii despre multe şi mărunte. Detaliile-s înăuntrul butonului ăluia de deasupra pe care scrie ''Contact''.