Faceți mișto de mine! M-am lăsat de fumat!

...Da, iar. De data asta din cauza - ba cu ajutorul! - unui abces dentar (pupa-l-aș cu ranga pe cîrpaciul ăla de stomatolog care mi-a făcut lucrarea..) care m-a ținut în zvîrcoleli și calmante vreme de-o săptămînă.. am zis să împușc doi-trei iepuri dintr-un foc. N-am mai fumat, n-am mai cheltuit bani prin cîrciumi, ba m-am și lăudat pe ici-colo, pe la oameni sensibili la astfel de subiecte. Partea faină e că imediat ce am anunțat oficial că sînt nefumător au sărit, nene, tot felul de "binevoitori"

Ce, iar te-ai lăsat de fumat? Și cît o să te țină, pînă mîine? Fugi bre, d-aici, pun pariu că o să fumezi de-o să rupi în cîteva zile. Sudate, papiroasele!

Și tot așa. Miștouri. Oamenii mă tachinau și mă luau peste picior, mă priveau cu neîncredere și-mi suflau fumul în față "întîmplător". Ba chiar la un moment dat, cînd am ieșit cu doi amici la o limonadă în parc, ambii fiind fumători, m-au canonit timp de vreo două ore cu țigările. În pantaloni mai aveau să-mi bage, că-n rest..

Știți care e partea amuzantă? Căc u cît mă tachinau și mă momeau mai mult, cu atît creștea forța-n mine! Dispărea cheful de-a fuma instantaneicește. Așadar, dragi preteni și to'arăși, ce atîta vrăjeală cu pastilele, plasturii, țigările electronice, maculatura mobilizatoare a lui Allen Carr, veche de 25 de ani și descoperită abia acum și de ai noștri, amenințările cancerigene și pozele cu plămîni făcuți praf pe pachetele de țigări! Soluția stă în miștourile celorlalți și în ideea că, nene, să te lași de țigări e la fel de simplu ca decizia de-a face un duș dimineața. Just like that

Deci, dacă vreți să mă ajutați în a mă lăsa de fumat, puneți mîna și tachinați-mă, faceți mișto de mine, spuneți-mi că nu o să rezist! Și o să rezist! Un singur lucru vă rog: nu-mi suflați fum în față, că s-ar putea ca eu să mă aleg cu impresii greșite, iar voi să vă alegeți c-un dupac după ceafă.

-------------------------------
Vă salut,
Paul Dimulescu, nefumător

PS: bine că mă las de fumat, să pot respira mai bine aerul jegos de București.

Haideți să “citim” presa

Am rămas surprins (ei, draci) aseară, lecturînd în cîteva mari ziare quality povestea discuției de la Snagov, între Traian Băsescu, Emil Boc, Guvern și parlamentarii PDL*. Surprins pentru că și în Evenimentul Zilei, și în Gîndul, și în Jurnalul Național am citit același lucru. Aceleași fraze ale lui Traian Băsescu, reformulate. Cu alte cuvinte, așa-zisele surse participante la întîlnirea informală au fost una singură. Careva mi-ar spune că e ceva normal:  a fost o singură discuţie cu toată lumea prezentă, era imposibil să existe două sau mai multe relatări diferite, ăştia nu-s martori oculari machiți la vreun accident, să vadă unul o maşină roşie, altul un tir verde, băi nene!

Bine-bine, dar eu nu-mi explic un lucru: trei ziare, trei platforme diferite, trei patroni diferiţi, şi toate trei primesc de la sursele lor aceleaşi puncte forte ale unui monolog băsescian de două ore şi jumătate? În condiţiile în care în sală se aflau nişte facţiuni, se aflau nişte disidenţi, nişte contestatari, nişte nervoşi pe diverse lucruri în general, mi se pare greu de crezut că cei prezenţi (și dispuși la relații bune cu mass-media) au găsit cu cale să sifoneze către presă aceleaşi informaţii. Care, din întîmplare, sînt toate în favoarea lui Traian Băsescu.

Ia să spicuim cîteva:

EvZ
"Şi încă ceva: dacă nu sunteţi capabili să faceţi reformă, gândiţi-vă că în 2012 tot eu voi fi preşedinte. Nu voi putea da ţara pe mâna unui partid terfelit."
"Berceanu, eşti? Tu ai minţit în campanie, nu eu! Explică-le oamenilor!"
"Pe Antonescu îl invit la guvernare dacă recunoaşte că în 2007 şi 2008 a luat măsuri care de fapt au creat criza economică în România."
"Primul-ministru făcea declaraţii şi miniştri făceau angajari. Aşa a crescut fondul de salarii cu 9,4%. Dacă ei ar fi făcut reduceri şi nu angajări, acum reducerile ar fi fost doar de 15% şi nu  de 25%."

Gîndul
"Niciuna din măsurile de restructurare a ministerelor şi structurilor guvernamentale anunţate de prim-ministru nu au fost puse în aplicare."
În ce priveşte "pericolul de pesedizare" al PDL, preşedintele a avertizat asupra "nepotismului şi corupţiei" care afectează partidul. PDL "poate intra în istorie sau poate pleca ca un laş."

Jurnalul Național
"V-am spus să rămâneţi doar cu câte doi secretari de stat, să nu mai faceţi angajări la cabinetele demnitarilor, voi nu puteţi să desfiinţaţi nici agenţiile alea."

Bineînțeles, putem pleca de la premisa că Traian Băsescu a susținut, într-adevăr, acest discurs moralizator. Numai că tot nu-mi explic cum dumnezeu au ajuns în presă - la cotidiene rivale și aflate pe paliere separate ale susținerii politice - aceleași spuse ale președintelui. Adică-mi explic, dar vreau să mai țin un pic lumea în suspans. Observați în fragmentele de mai sus cuvintele și frazele subliniate. Toate, fără excepție, sînt pro-Băsescu, după clasica rețetă "nici usturoi n-am mîncat, nici gura nu-mi miroase." Altfel spus, șeful statului dă vina pe unii miniștri ai Guvernului, care nu s-au ținut de treabă și s-au răhățit cu moț peste planurile sale magnifice de-a face reformă și de-a lichida criza - dacă nu mondială măcar aia mioritică.

Pe de altă parte, detaliile sînt structurate în cele trei ziare în funcție de poziția pe care o are fiecare față de putere. Dacă în Evenimentul Zilei (știți voi, alde Păunescu, B1Tv, Nașu', pro-licurici) se găsesc cele mai multe citate din (dacă el le-o fi spus) Traian Băsescu, în Jurnalul Național (declarat în contra marinarului și a PDL) se găsesc cele mai puține. Așadar, găsim susținere și propovăduire la unii, în vreme ce alții nu pot să nu dea știrea, dar mai reduc din efectul "cum se spală Băsescu pe mîini de toate relele".

Ia să nu mai întind balega pe perete și să trec direct la concluziile personale:

*în primul rînd, toate informațiile apărute în cele trei ziare au venit de la aceeași persoană.
*în al doilea rînd, este vorba despre cineva din cadrul președinției (poate chiar biroul de presă, cine știe?) sau din PDL. Cert e că a avut girul lui Traian Băsescu.
*în al treilea rînd și poate cel mai important, presa i-a făcut șefului statului un mare (și altfel de neconceput, dacă ne gîndim la Jurnalul Național) favor: i-a pus la dispoziție propriile-i pagini pentru a-l lăsa să se disculpe în fața boborului pentru ce va face astăzi Emil Boc (spălat și el de păcate, după ce Băse a aruncat vina pentru lipsa reformelor în cîrca unor miniștri): angajarea răspunderii pe tăierile de salarii și pensii.

Dezinformare calitatea număru' ainț

-----------------------------------------------

* Emil Boc nu mai face parte din Guvern. Ăia nu-l mai ascultă, el nu se mai poate impune. Dovadă crîncenele declarații în contradictoriu cu unii dintre papagalii cu portofoliu. Părerea mea.

Recunosc! Aşa am învăţat sexul

Aveam 11 ani cînd am dat prima dată faţă cu sexul. Tînăr, doamne.. Şi cum am dat de el? De-a dreptul, nu altfel. Era să-mi spargă capul, serios, că cea casetă era pe un raft de sus, iar eu stăteam prost cu echilibrul. Cu cîţiva ani în urmă - care va să zică pe la 8-9 ani - citeam Shogun. O carte plină de împărţitul pernei, eufemistic vorbind. Bineînţeles că mă uitam ca mîţu-n calendar, că nu înţelegeam nimic. Eu citeam cartea aia pentru samurai şi pentru tăiat capetele, pentru ioi-dachi, pentru ninja - cînd au apărut.

Răsfoiam mai departe cînd am ajuns la pasajul ăla cu împărţitul pernei, cu jucăriile erotice, cu sculele, cu... Drace! Aveam nouă ani. S-a întîmplat, însă, ca într-o zi, pe la unşpe ani.. să caut prin casă caseta cu un episod anume din Pasărea Spin (acelaşi Richard Chamberlain din Shogun, poate asta m-a indus în eroare) şi să dau de o casetă porno. Porno, prietene, nu există un alt cuvînt pentru ce-am văzut atunci. Mda, ştiu, tata trebuia să o ascundă mai bine, dar probabil nu se aştepta să fiu eu într-atît de dibaci tehnologic.

Pe scurt, eram abia venit de la şcoală şi am petrecut două ore uitîndu-mă la un film pe care nu-l înţelegeam. Drace, de ce-şi bagă gagica aia chestia în fund?! De ce a venit ăla şi s-a dezbrăcat în faţa ei?! Unde-i bagă şi ce-i bagă?! În fine. Curiozitatea m-a năpăstuit.. şi am vrut să ştiu mai multe. Aşa am ajuns să citesc rubricile de sex din Bravo cu alţi ochi. La fel, aşa am ajuns să citesc pe la 14 ani o carte de Sexologie, făcută pentru o anume facultate. Prea multe detalii.. Care oricum nu mi-au fost de folos, că prima dată s-a întîmplat prin anul întîi de facultate, de Crăciun. Ştiţi care e faza faină? Am învăţat să sărut din filme, pupîndu-mi încrucişarea cotului

Progenituri: supă cremoasă de puiule

Reţeta este incredibil de simplă, de-aia o tot repet.
Preproducţie: e nevoie de o ceapă masivă, doi morcovi, un păstîrnac, ţelină, pătrunjel verde, fidea, sare, piper, nişte carne de pui (rezultate ideale se obţin cu pulpele superioare) şi ceva condimente amestecate. Vegeta i-ar spune unii, nu dau nume. Ei bine, nu e Vegeta.

Pregatiri pentru supa de pui

Producţie: Se taie ceapa cubuleţe, se taie morcovii rondele, se trage pe răzătoare păstîrnacul şi-o cantitate egală de ţelină,  pătrunjelul se taie mărunt, se pune carnea la fiert, se culege spuma de pe marginea oalei, după aproximativ 30 de minute de fiert la foc mediu se adaugă morcovii, ceapa, păstîrnacul şi ţelina, după alte 10 minute se adaugă fideaua (doi pumni) şi condimentele iar la final de tot, DUPĂ ce-aţi închis aragazul, se adaugă pătrunjelul. Şi iese asta, mînca-o-aş!

Rezultatul final: supa de pui

Se serveşte întîi cu ochii şi nasul, abia apoi cu limba.

În martie mă tai

Am fost astăzi la spitalul Floreasca, să vorbesc cu doctorul care m-a operat la picior acum 3 ani şi ceva. Omul nu mă mai ţinea minte, aşa că atunci cînd i-am spus că vreau să-i dau tija pe care mi-a îndesat-o în gamba dreaptă mai că nu m-a luat la şuturi.
- Păi bine, mă, ce să mai scot, după atîta amar de vreme?
- Nene, că aşa, că pe dincolo, nu ţin neapărat să mă tăiaţi iar, dar am zis să vin să întreb...
- Ce să întrebi, mă, ia să te văd, dă-ţi izmenele jos, cîte şuruburi ai? Trei. E, căcat, trei, ai patru. Marş trap la radiologie, să vii cu poza în dinţi.
N-am mai stat la discuţii, doctorul era în stare să mă expedieze chiar el c-un şut bine ţintit în cele părţi moi cu care de regulă oamenii se-aşază.

Doctorul... mare figură. Bun specialist, nu zic, dar are un stil exploziv de-a fi: mă simţeam în faţa lui mic-mic, ca un furnic. Nu că ar fi el mare.. dar te zdrobeşte din cîteva vorbe şi nu le prea are cu diplomaţia. Nu-i dau acum numele, întîi să mă taie şi să mă pună pe picioare, ş-apoi poate să se găsească şi pe blogul meu, la o căutare scurtă a numelui.
M-am dus la pozat - e 30 de lei filmu' de radiografie, dacă se întreba cineva - şi o luasem un pic razna cu herţu' cînd am simţit fizic momentul în care treceau razele prin pulpa dreaptă. nu exagerez, cînd declanşau ăia mi se răsfira tot părul de pe picior. Deci era fizic, că nu avea de unde să se facă curent acolo.

Mă rog.. Cu poza în mînă, hai înapoi la dom' doctor. M-a luat la întrebări, m-a descusut, m-a pipăit iarăşi şi dintr-una într-alta şi-a adus aminte şi de mine, şi de operaţia de acum trei ani jum'ate, şi de faptul c-am fost cobai într-un studiu cu o nouă modalitate de-a pune la loc oasele rupte.

Primul din studiu.. şi ce fain arată acum piciorul. Da, nene, dar are încă o tijă în el, cînd mă.. tăiaţi ca s-o scoateţi? În martie. Recuperare? O săptămînă. Două săptămîni pînă scoţi aţele. Da' o să fie greu, o să sîngereze, că şuruburile s-au încastrat în os, că tija trebuie scoasă pe la genunchi.. Draci. Îmi pierise glasul, şi odată cu el şi curajul.

Dar hai să nu mă mai plîng ca o muiere. În martie mă tai, scot tija, apoi pot să zburd şi eu ca un om normal. O să pot să fac un sport, că am pus 12 kile pe mine în trei ani de tijă. O să pot sta în genunchi. N-o să mai ţiuie punctele de control pe aeroport cînd trec prin ele. Ce mai, o să fiu om ca toţi oamenii, nu olteanu' bionic, ca pînă acum. Iar tija scoasă din picior o s-o pun la loc de cinste, că vreme de atîţia ani m-a slujit cu cinste şi onoare şi nu mi-a făcut abcese şi/sau alte probleme la care mi-e şi frică să mă gîndesc.

Acum, singura mea dilemă este... ce sport să mă apuc să practic? Daţi-mi şi mie o idee. Dar să nu fie ceva extenuant, vă rog.

Mulţi cartofi ţărăneşti

Muşchiuleţ de porc înecat sub un maldăr auriu de cartofi ţărăneşti + salată.