În Vinerea Mare, pe la vreo 9 seara, eram în redacţie. Chef de lucru, neam. Subiecte, neam. Jurnalul de la 24, lung cît o zi de post – o oră. Mă uit la ce-a fost peste zi, tristeţi. Mai trag de timp, mă mai uit pe nişte ziare, trece timpul. Vine puştiul de la teritoriu, face ”am o bătaie în trafic”. Eu zic alta, mă?. Ăla cică nu, asta e mai dată dracului. Păi? Păi un moş traversa strada, a oprit unul nervos că moşul se mişcă prea încet şi l-a luat la pumni. Căcat, unde? În Craiova. Căcat iarăşi. Stai aşa, să-ţi mai zic: moşul e-n comă şi marditoru’ s-a cărat. … Ai noştri-s la filmare, vin imagini după 12. No bine.

Trece vremea, trece jurnalul, vine materialul, fac ştirea, o dau.. Nu zic că mă cam apucase bîţu’, că nu mă apucase. De ce să mint. Cîte tragedii n-am văzut în trei ani jum’ate de televiziune de ştiri, n-am ştiinţă să le număr. Am văzut oameni plînşi, vecini cărora nu le venea să creadă, că ce om de treabă era, ieşise cu nepoţica la plimbare, nişte flăcăiandri din cartier care văzuseră tărăşenia, că cică l-a luat la bătaie de două ori.. În fine. Pe la 2 noaptea vine vestea că bătrînul a murit. Ok, viaţă de rahat, oameni tîmpiţi, vedea-v-aş cu lumînarea la căpătîi, asta-i, mai departe.

Şi ieri aud pe twitter că mucea ăla – 22 de ani, conducea un BMW cu numere de Anglia (?!), Cosmin Drăgan după nume, interlop zice google, clanu’ Mîndria – a fost reţinut abia aseară. Că iniţial i-au dat drumul alde procurori. Că nu e pericol social. P-ormă s-au sucit. Sau probabil nu au vrut să-i strice sărbătorile pascale lu’ individ. Bun, l-au reţinut. Pentru.. ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. Carevasăzică, dacă eu, în piaţa Unirii, mă duc să-mi fac nevoile-n drum, cîntînd ”Au înnebunit salcîmii” pe două voci, tot în categoria aia mă bagă.

“Agresorul a fost identificat şi este în prezent cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, iar în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale necesare victimei pentru însănătoşire urmează să fie cercetat şi pentru lovire sau vătămare corporală“, declara ”vocea” IPJ Dolj, domnişoara ag. Căprărin Amelia, la puţină vreme după incident.

Dar Pavel Rentea a murit după cîteva ore, aşa că sănătate, neamule, n-avem ce-ţi face, tre’a ca moşu-tău să mai reziste şi el măcar o zi, să stea în spital, acu’ asta-i, nu se încadrează la vătămare. Banu’ jos, ochiu’ la uşă. Şi oricum, mortul de la groapă nu se mai întoarce, e Paştele, doar nu vrei să-l băgăm pe cupilaşu’ ăsta la zdup, are viaţa ‘nainte, să-i frîngem aripele nu se face!

Şi-acu’ vine partea de distracţie a poveştii. Procurorii ridică miraţi din umeri, că n-au ce face: raportul medico-legal spune că moşul nu a murit din cauza caftelii mîncate. Că era cardiac, aşadar.. cu un picior în groapă. Scorbelicii de cadavre de la medicină legală Craiova spun că Pavel Rentea avea doar nişte zgîrieturi sub un ochi, şi ălea nu au cum omorî un om. Bă, doctore, aşa o fi, da’ uite că sări presa la gîtu’ nostru, vericule, ce ne facem? Mă procuroare, păi cere o expertiză nouă la Bucureşti, la IML. Da’ a ta ce, nu e bună? Mă, nu ştiu, eu am ochi mai mult la cafturi conjugale, nu d-astea cu interpoli, vere. Şi uite-aşa, de azi pe mîine, individu’ cu BMW-ul se tooot depărtează de răspundere. Că ce să vezi, dosarele se mai pierd, mai cad la fund în fişet und so weiter că oameni suntem.

Păi asta e justiţie, mă? Asta, care-a băgat babe la pîrnaie pentru c-a mutat un ţăruş mai la vale cu doi metri? Magistraţii se plîng că asta e legea, nu au ce face. Nu au?! Paştele şi grijania, au închis sălile de tribunal vreo două săptămîni prin toamna trecută, pe motiv că li s-au tăiat marafeţii! Au făcut grevă, au pus lacăt pe dosare, au pus oameni pe drumuri, pentru bani. De ce pumnalu’ meu nu fac la fel ca să îndrepte rahaturile din legile româneşti? Cred că mi-am răspuns singur. Adică păi de ce..? Nu zic că interlopu’ ăla sau ce mă-sa o fi, alde Cosmin Drăgan e vinovat. Nu e treaba mea. Vreau doar să răspundă pentru ce-a făcut. Mă doare-n cur de arestarea lui Cătălin Voicu pentru trafic de influenţă -, dar cînd vine vorba de mucios de bani gata care bate septuagenari pe stradă pînă-i aruncă-n comă?!  Tu-ţi tristeţea ta de ţară, că-i rabzi pe toţi.. Pînă cînd? E, pînă cînd! Băgaţi un ochi aici la Moşu Mordechai şi puneţi umăru’ la lupta cea mare cu tuta aia curvă şi chioară de umblă cu balanţa descentrată pe tărîmurile mioritice..