de chichi
Meniu de Cinematecă – azi, japonezării
Astăzi e prima zi liberă după multe altele lucrate. Pentru a sărbători primăvara, Floriile, faptul că respir, că am slăbit cu nişte grame serioase, meciul de diseară (Urziceni – Dinamo) şi alte lucruri frumoase din jurul meu.. mi-am făcut program cultural, de cinematecă. Şi nu orice fel de program.. O să mă întîlnesc la Eforie cu doi şmecheri. Mari halitori de orez, băieţii ăştia au făcut istorie în insuliţele alea zgîlţîite, numite uneori, generic, Ţara Soarelul Răsare.
Aşadar, Akira Kurosawa şi Toshiro Mifune – unul regizează, altul interpretează în Rashomon (1950) şi Shichinin no Samurai (1954). Le-am văzut pe amîndouă, dar experienţa din faţa monitorului nu se compară cu senzaţia lăsată de un cinematograf, de un film proiectat pe cearşaful ăla de ţ metri pătraţi. Şi de ţăcănitul făcut de rolă, în spatele tău. ”Rashomon” va fi liniştit şi tensionat.. Iar ”Cei Şapte Samurai” mă va face să plec de-acolo gesticulînd cu o sabie imaginară la trecători. Garantez. Asta în ciuda faptului că acum cîţiva ani, cînd am văzut filmul, n-am fost prea încîntat.
Citiţi aici: “Samuraii se poarta ciudat de bine cu taranii, intr-o perioada care a fost considerata apogeul puterii feudale in Japonia. Stau impreuna cu descultii, mananca impreuna cu ei, discuta cu ei. Peste asta putem trece, gandindu-ne ca sunt samurai saraci, deci fortati de imprejurari. De partea cealalta, banditii actioneaza fara nici o strategie, se reped in sabiile celorlalti, sunt mai speriati decat satenii si singurul lor avantaj este numarul. Cei buni secera la ei intr-o veselie, iar cei patru samurai care mor, comparativ cu cei 5-6 tarani care le impartasesc soarta, sunt prea multi si valoreaza cat o infrangere. Nu mai vorbesc de sarjele lipsite de victime pe care le intreprind niste soldati profesionisti (cum par a fi “banditii”) asupra unor tarani inarmati cu bete de bambus, sau de muzica un pic futuristă fata de ceea ce se-asculta la zaiafeturile Japoniei medievale.”
Atunci eram însă sub influenţa westernurilor din anii ’70. Sunt curios cu ce voi rămîne după ziua asta de răsfăţ la cinema..
| Print article | This entry was posted by Paul Dimulescu on March 28, 2010 at 2:24 AM, and is filed under Cinemateca lu' Dimu. Follow any responses to this post through RSS 2.0. You can leave a response or trackback from your own site. |



