Visat acum două zile, pe 26.10.2006, o chestie ciudată. Cum că am agăţat o gagică într-un bar, chestie pe care nu o fac defel, şi am plecat cu ea, la ea, acasă. Că stătea undeva pe un deal sau un fel de baraj ca Hooveru' din State, că nu era drum pînă acolo la ea, că era un perete betonat de escaladat, că am ajuns sus cărat în cîrcă de un ins gen alpinist, cu coarde şi altele asemenea, că ajuns în casa respectivă am sfîrşit nu în pat cu domnişoara, ci stînd de vorbă cu nişte femei în vîrstă despre Dumnezeu, care există în toţi şi în toate, deci nu mai e nevoie de preoţi şi biserici, apoi am adormit şi m-am trezit pe la două noaptea, că ăia se puneau la somn şi se purtau ca şi cînd aveau rude în vizită la nuntă au cumetrie ("doarme ţaţa Leana cu copiii în odaia mică, şi mă pun eu cu Vasile şi frati-meo dincolo"), că eu m-am simţit şi am vrut să plec, doar că nu ştiam cu ce să plec de acolo pînă în Titan (busola de la mobil arăta "M1-M2", ca la metrou), o nouă dovadă că am spaime de-a nu rămîne în oraş după ce se închide traficul la mijloacele de transport în comun, că în toiul pregătirilor mele a început să se mişte casa cu totul, vezi doamne era o casă pe roţi, o biserică mobilă, că iar am coborît în cîrca ăluia peretele, barajul sau ce mama dracului era, că ajuns jos mă aşteptau nişte italience (ce spanac, am visat că ştiam italiana!) care mă întrebau dacă nu am fost pus să fac lucruri nenaturale în biserica ălora, că am dat declaraţii semnate cum că a fot totul în regulă, adică nu m-au violat, nu mi-au dat să fumez chestii, apoi m-am trezit. Pfuai frate, pot scrie un scenariu de filmuleţ educativ pentru copii din visul ăsta. Melodia pe care-o fredonam la trezie? "Un Zvon", de la Colibri.

iubita mea, cînd tocmai ne iubeam...
cu voia celor de la primărie...