20Jun/063
Extremism intelectual in Interbelic
Perioada interbelica a fost de departe cea mai prolifica etapa a dezvoltarii intelectualitatii romanesti, momentul de varf al unei culturi nationale care se va vedea mai tarziu strangulata pentru 50 de ani odata cu instaurarea regimului comunist. Cultura romaneasca interbelica a avut de toate, a fost un organism complex care a trait, a respirat si s-a dezvoltat laolalta cu evenimentele viforoase ale celor douazeci de ani premergatori celei mai negre perioade a omenirii, al doilea razboi mondial. Cultura romaneasca a insemnat in aceasta perioada si stiinta, si medicina, si filozofie, si aeronautica, dar principalul teren de lupta ideatica - "lupta" pentru ca intelectualitatea romaneasca a gasit puterea sa creasca din punct de vedere calitativ mai ales prin polemica si dezbateri in fata opiniei publice - a fost publicistica.
Intr-o perioada in care redactiile ziarelor si revistelor romanesti au luat locul cenaclelor literare ale secolului trecut, problemele luate in discutie de intelectualii romani apartineau deopotriva spatiului mioritic si lumii de dincolo de granitele nationale. Romania, in acea vreme cel mai mare stat din partea de sud-est a Europei, se confrunta cu aceeasi nevoie de afirmare a identitatii nationale ca si majoritatea statelor care abia iesisera din primul razboi mondial. Unirea din 1918 a adus, pe langa Transilvania, Bucovina si Basarabia, si problemele cu care se confruntau aceste vechi provincii de secole bune. Tulburarile sociale, problemele diverselor etnii pe care Romania Mre le-a inglobat, nevoia de-a incorpora taranii unei societati aflate in continua dezvoltare, dar si ideile extremiste care se infiripau in centrul Europei si care si-au gasit un "pamant" bun de-a fi insamantat in spatiul carpato-danubiano-pontic, iata cateva motive pentru care perioada interbelica a fost una tumultuoasa, dar si una propice pentru evolutia gandirii romanesti.
O dezbatere care a inflamat spiritele a mai toti oamenii de cultura romani ai "generatiei `30", o dezbatere care a impartit spatiul cultural al acelor vremuri in doua baricade, o dezbatere care intr-un final a condus, chiar si indirect, la o serie de asasinari ale unor oameni politici de frunte a fost cea care a pus in discutie evreii ca si popor, sfant sau nu. Iata ca intr-un interval relativ scurt, evreii suscitau din nou atentia publicistilor si intelectualilor romani, numai ca de data asta alta a fost esenta lucrurilor. Daca Eminescu, in anii `80 ai secolului XIX, blama evreii din punct de vedere economic, considerandu-i "paraziti" ai neamului romanesc, in anii `30 ai secolului XX Nechifor Crainic, Nae Ionescu si alti oameni de cultura blamau evreii pe criterii strict religioase. Cei doi intelectuali amintiti mai sus, pe langa postura lor nationalista si de promovare a traditiilor, obiceiurilor, misticii si a tot ce era romanesc in esenta, au fost si ideologii Legiunii Arhanghelului Mihail. Ideologi in toata puterea cuvantului, pentru ca daca Corneliu Zelea Codreanu a intruchipat in mintea "verzilor" rolul de Capitan, deci de comandant, el nu a fost niciodata altceva decat Comandant, nu si lider spiritual. Textele sale din "Vremea" sau brosurile legionare nu au fost decat reglementari ale unor idei teoretizate si promovate initial de Nae Ionescu, "parintele" spiritual al Generatiei `30, generatia de aur.
Cum de s-a ajuns la o astfel de sustinere din randul intelectualilor a unor idei antisemite, extremiste? Cum de s-a ajuns ca un intelectual de talia lui Nae Ionescu sa spuna in prefata cartii lui Mihail Sebastian, "De 2000 de ani", ca acesta din urma, evreu pe numele sau Josef Hechter, ca de altfel tot neamul sau, este un nefericit pentru ca s-a nascut evreu?
Inclin sa cred ca romanii sunt un popor ce gandeste in extreme. Inclin sa cred ca xenofobia si sovinismul sunt adanc implementate in constiinta nationala a poporului roman, iar aceasta stare de fapt nu are motive recente, dateaza de la inceputurile istoriei. Romanii au fost tot timpul amenintati, s-au aflat tot timpul pe marginea anihilarii sau asimilarii, au trait tot timpul, inca de la constituirea primelor unitati teritorial-administrative romanesti (voievodatele si cnezatele mileniului I), cu teama de straini. Invaziile populatiilor migratoare, luptele permanente de mai tarziu cu maghiarii, turcii, polonezii, tatarii au creat in mintea poporului roman o teama (si implicit si o ura) congenitala de straini. Romanii au gasit intotdeauna pe cine sa dea vina, pe cine sa blameze sau asupra cui sa refuleze, dar balonul nu s-a spart cu adevarat decat din momentul in care Romania a aparut ca si stat national si suveran, incepand cu a doua jumatate a secolului XIX. Atunci au fost evreii si grecii, din motive economice. Evreii au continuat sa fie considerati fara nici o legatura cu Romania pana dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial, cand drept rasplata pentru eforturile lor (multi tineri evrei, desi lipsiti de cetatenie romana, s-au inrolat in armatele romanesti), li s-au acordat cetatenie si unele drepturi cetatenesti reduse.
Incepand cu 1920, miscarea antisemita romaneasca, avand drept varf de lance mai intai organizatiile lui A.C. Cuza si din 1927 Legiunea Arhanghelului Mihail, a castigat aderenti in randul populatiei, nemultumita de recesiunea economica ce cuprinsese intreaga lume, dar si in randul intelectualilor, printre care s-au remarcat Nae Ionescu si Nechifor Crainic (ultimul si-a declarat pe fata aderenta la miscarea legionara, primul nu a facut-o niciodata, si chiar daca a intrat la un moment dat intr-un conflict de idei cu conducatorii Legiunii, articolele sale, dar si literatura legionara, il inscriu in randul ideologilor miscarii). Nae Ionescu a fost si mentorul si profesorul multor intelectuali de marca ai generatiei `30, printre care Mircea Eliade, care i-a luat apararea in controversa iscata de prefata la "De 2000 de ani", Emil Cioran, care a negat intotdeauna orice simpatie pentru Miscarea Legionara dar a carui opera "Schimbarea la fata a Romaniei" este considerata de critici un elogiu adus lui Zelea Codreanu, Lucian Blaga (care desi inca tanar, izbucnirea razboiului in 1939 l-a gasit sef de cuib legionar la Sibiu), Constantin Noica, Petre Tutea si multi altii.
Adeziunea atator intelectuali de talie mondiala la ideile unei miscari de extrema dreapta nu s-ar fi putut intampla fara un "fir al Ariadnei" care sa uneasca aspiratiile si unora si celorlalti. Iar Legiunea Arhanghelului Mihail, cel putin in perioada de inceput, a promis si a facut foarte multe. Este vorba de perioada cand apropierea de modelul nazist era departe iar asasinatele de mai tarziu erau de neinchipuit.
Publicistica romaneasca interbelica, in marea ei parte, a sustinut si a cautat in primul rand identitatea nationala a romanilor, dar acest lucru nu era posibil fara o supapa de refulare, aceasta gasindu-se in antisemitism. Iar pentru un popor nascut cu xenofobia in sange, o simpla scanteie a fost suficienta.
Paul C. Dimulescu
“She can’t be all bad. No one is.” – “Well, she comes the closest.”
Postări noi
- Bancrobba
- Cum m-am bătut cu niște cîini vagabonzi
- Habemus iepure!
- Faceți mișto de mine! M-am lăsat de fumat!
- Cantec din frunza
Comentarii noi
- Tatiana: Oana…. esti tare ! Dar sa mananci carnea unui biet purcelus sau puisor este Ok? Deci nu este the horror?
- meme: du-te cu un pachet de tigari la stomatolog..drept multumire !
- Iulia: Trebuia sa-i faci din ochi :))
- rapuunzel: baston telescopic iti trebe, din autovit, de la baieti. 30 ron
- punct: un spray pt autoaparare e in jur de 20 de roni,si e eficient in cazul patrupedelor cu chef de scandal.
Suportăm
Vechituri
Despre cum a mai murit un erou
Sunt deputat!
Câinii Bucureştilor
Am timp, bă !!!
Ce-i trebuie românului: scut antirachetă
Yetichete
'89
2009
2010
actori
animale
Brezoi
Bucuresti
cafea
chef
clasice
comunisti
concediu
contravicii
din dragoste
din mail
eco
eroare
figuranti
film
foto
fumat
intelighentia
IT
la cratita
lirisme
Mama Rusie
Melcu
mobil
muieri
muzica
Paris
pe drumuri
pseudo
RATB
retete
Retis
Romania
Sibiu
Sulina
taranie
teatru
tigani
Titan
vicii
youtube
Categorii
Blogroll
- Cultural Training
- Ovidiu N. Bufnila
- Verbiaj.
- Tranda
- Cinecruel
- Artistu
- Nane'S
- Nea Costache
- Danadol
- Berile de Haur
- Oana Despa
- Ded uzina
- Calmbomb
- Le Brumar
- Maddy Zander
- Nbarbu
- Muntele
- Fane Blog
- D-ra Portase
June 20th, 2006 - 01:28
cred ca la afirmatii despre perioada interbelica si extremism trebuie sa fim putin mai atenti… da, e adevarat ca Nae Ionescu avea o puternica inclinatie spre misticism pentru ca vedea limitele stiintei, dar in acelasi timp nu pleda neaparat pentru
nationalism, si nu promova in mod special traditiile, obiceiurile si tot ce era romanesc in esenta. e adevarat ca a optat pentru ortodoxie, dar asta doar in cadrul mistic. si a decis ca spiritul “oriental” al romanilor e valabil ca solutie pentru multe probleme filozofice. dar cam atat. este exagerata legatura dintre Nae Ionescu si Codreanu sau Legiune. si e o falsa imagine. desi la inceput N.I. a crezut ca vede in Capitan omul care poate intruchipa o parte din ideile lui, si-a dat seama repede ca nu e asa si tocmai de asta n-a sprijinit Legiunea. asa vad eu cel putin acum, desi sunt multe detalii pe care nu le cunosc.
June 20th, 2006 - 01:44
Sigur nu faci confuzie intre Ionescu si Steinhardt? Ionescu nu a “optat” pentru ortodoxie, era ortodox. Iar filozofia sa era ancorata profund in misticismul romanesc, corect, dar tocmai asta a dus la apropierea de Garda de Fier.
Vorbesti de tot ce era romanesc in esenta, dar “romanescul” asta e o imbinare de credinte crestine si pagane, un mod de abordare a vietii mai aproape de orient decat de occident, intr-un cuvant o imbinare a n influente.
nu am spus ca Ionescu a fost legat de Legiune, ci doar ca i-a “adoptat” la un moment dat, in timp ce verzii i-au folosit ideile in propria lor promovare. De fapt motivul pentru care a fost intemnitat la Miercurea Ciuc in plina prigoana regala a legionarilor a fost chiar extremismul sau, latent sau nu (asta tine de unghiul din care privesti lucrurile:).
June 20th, 2006 - 09:08
La urma urmelor…. Legiunea revine, si atunci sa vezi universitati pline… ca la Aiud